'
Diversificarea bebelusului trebuie sa repecte reguli/recomandari?

Un articol scris de Dr. Cristina Chiriac si Dr. Diana Vasilescu

Reguli stricte, nu. Principii de baza sau recomandari, da. Putem uita de schema clasica cu indicatii exacte, ore si cantitati impuse, tabele stricte de la care sa nu ne abatem. Este suficient si cel mai indicat sa respectam recomandarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii,  care ne ajuta sa asiguram bebelusului in orice momentul necesarul nutritional optim care sa asigure  cresterea ideala si dezvoltarea corecta a acestuia.

  • Alegerea si introducerea de noi alimente se face la sugarul aflat in perfecta stare de sanatate.
  • Nu se introduc mai multe alimente noi in aceeasi zi, astfel incat sa ne putem da seama daca bebelusul agreaza noul gust, daca apar tulburari digestive sau  alergii imediate.  In acest caz renuntam la noul aliment, revenind la alimentatia de dinainte de imbolnavire, diversificarea reluandu-se treptat dupa insanatosire.
  • Cantitatea de aliment nou introdus creste treptat.
  • In cazul refuzului unui aliment, nu se forteaza copilul, nu incercam trucuri pentru a-l pacali sa accepte, ci reluam servirea lui dupa cateva saptamani.
  • Copilul trebuie lasat sa participe activ la masa, sa manevreze tacamurile, sa bage    mana in castronelul cu mancare si nu trebuie să fie forțat sau grăbit să mănânce.
  • Granulatia mancarii va creste treptat, pentru antrenarea masticatiei, pe masura ce bebelusul da semne ca este pregatit: să fie moale la început, astfel încât copilul să o poată mesteca și înghiți, apoi, pe măsură ce îi apar dinții și începe să aibă un mai mare control asupra mușchilor limbii și gurii, alimentele pot fi pasate cu furculita și ulterior tăiate în bucățele. În jurul vârstei de 8 luni copiii pot mânca singuri unele gustări, iar la 12 luni pot consuma aceleași tipuri de alimente ca restul familiei.
  • Alaptarea decurge in continuare la cerere.

Cand e ideal sa incepem diversificarea si de ce diversificarea timpurie sau tardiva poate sa dauneze?

Pentru bebelusii sanatosi, nascuti la termen, recomandarea standard este de a incepe diversificarea la 6 luni, pana la aceasta varsta fiind ideal ca acestia sa fie alaptati exclusiv, deoarce laptele matern este alimentul ideal si perfect adaptat nevoilor nutritionale ale acestora. Pe măsură ce bebelușul tau crește și devine mai activ, laptele matern devine insuficient pentru a-i asigura necesarul nutrițional, dar continuă să fie o sursă importantă de hrană până la vârsta de cel puțin 2 ani, conform OMS, iar alimentele solide vin să suplimenteze nevoile nutriționale ale copilului.

Diversificarea poate fi inceputa cel mai devreme de la varsta de 4 luni numai la recomandarea  medicului , existand doar anumite situatii care sa  permita acest lucru .Odata inceputa diversificarea, alaptarea se va  face in continuare la cerere, ori de cate ori doreste bebelusul, neexistand o limita de timp impusa.

În perioada 4-6 luni, copilul poate mânca alimente pasate sau piureuri, pentru că, sistemul nervos al acestuia se maturizeaza suficient incat sa ii permita sa isi controleze voluntar miscarile limbii, devenind capabili sa transporte mancarea din partea din fata, catre zona posterioara a gurii, pentru a o putea inghiti. Tot acum, intregul aparat digestiv al micutului incepe sa devina si el pregatit sa digere alimente noi, in plus fata de laptele matern De asemenea in aceasta perioada, bebelusii sunt din ce in ce mai curiosi, fiind tentati sa bage totul in gurita, sunt interesati de gusturi noi si urmaresc cu atentie cum mananca parintii. 

Inceperea diversificării prea devreme (înainte de 4 luni) sau prea târziu (după 6 luni) poate fi periculoasă, existand un risc semnificativ de aparitie a unor complicatii sau intarzieri in dezvoltare.

Dacă diversificarea începe prea devreme

Introducerea alimentelor înainte de 4 luni este contraindicată, pentru că nervii și mușchii de la nivelul gurii nu sunt suficient de dezvoltați pentru a mușca și mesteca. Din punct de vedere nutrițional, copilul nu are nevoie încă de aceste alimente, nu este pregatit sa le digere corespunzator si riscam sa se declanseze si reactii alergice. Astfel, cu cât scade cantitatea de lapte consumata de bebelus, cu atât aportul elementelor nutriționale pe care le oferă este limitat, asociindu-se cu scaderea lactatiei si cu intarcarea prematura, dar si cu scaderea factorilor de protectie pentru sistemul imunitar, fiind astfel mai expus la diverse tipuri de imbolnaviri.

Dacă diversificarea este introdusă prea târziu

Si atunci cand amanam prea mult debutul diversificarii expunem bebelusul  unor riscuri , cauza fiind, in principal, faptul ca necesarul de energie și substanțe nutritive ale copilului nu este îndeplinit, ceea ce poate duce la o stagnare sau scadere in greutate, existand pericolul de aparitie a malnutritiei.

Cu ce alimente incepem, ce cantitate de mancare solida este necesara bebelusului si cat de des? 

Ideal ar fi ca alimentele pe care le alegem pentru diversificarea bebelusului sa fie cu conținut energetic ridicat și cantitate mare de proteine și micronutrienți (fier, zinc, vitamina A, vitamina C, calciu, acid folic), sa ne asiguram ca provin dintr-o sursa sigura (să nu fie contaminate cu agenți patogeni, să nu conțină substanțe chimice sau toxice)

Incepand cu varsta de 6 luni, este recomandat ca bebelusul sa primeasca alimente bogate in fier, rezervele de la nastere fiind deja epuizate, prin urmare o sursa externa de fier este obligatorie, intervalul de varsta pana la implinirea unui an de viata fiind cel mai expus la declansarea anemiei feriprive.

Alimentele vor fi oferite la o temperatura potrivita, cu grija sa nu fie prea fierbinti sau prea reci. In mod ideal, se prefera ca retetele pentru bebelusi sa includa alimente de baza, simple,  rapid de preparat, proaspete, preparate in casa, fara adaos de sare, zahar si condimente prea puternice. Initial, alimentele oferite bebelusului este recomandat sa fie moi, eventual sub forma pasata, crescand treptat consistenta, prin pasare cu furculita sau taiere in bucatele de dimensiuni mici. 

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca diversificarea sa decurga, în paralel cu continuarea alăptării, astfel:

- între 6 și 8 luni de 2-3 ori pe zi;

- între 9 și 11 luni și 12 și 24 de luni de 3-4 ori pe zi, cu 1-2 gustări suplimentare pe zi, după caz.

Asigurați-vă că nevoile energetice sunt satisfăcute. OMS recomanda urmatoarele cifre: aproximativ 600 kcal pe zi la vârsta de 6-8 luni, 700 kcal pe zi la vârsta de 9-11 luni și 900 kcal pe zi la vârsta de 12-23 luni, dar sa recunoastem ca nicio mama nu ar trebui sa fie nevoita sa faca aceste calcule exacte, motiv pentru care, daca bebelusul este fericit , satisfacut si creste in greutate puteti sa va relaxati si sa uitati de cifre.

Alimentația adecvată în perioada primului an de viata și a copilăriei timpurii este fundamentală pentru dezvoltarea întregului potențial uman al fiecărui copil. Este recunoscut faptul că perioada de la naștere până la doi ani este o „fereastră critică” pentru promovarea creșterii optime, a sănătății și a dezvoltării comportamentale.

Carnea, peștele sau ouăle trebuie consumate zilnic sau cât mai des posibil, deoarece sunt surse bogate de substanțe nutritive esențiale, cum ar fi fierul și zincul. Produsele din lapte sunt surse bogate de calciu și alte câteva substanțe nutritive. Dietele care nu conțin alimente de origine animală nu pot satisface toate necesitățile de nutrienți la această vârstă decât dacă sunt utilizate  suplimente nutritive. Produsele lactate sunt cele mai bogate surse de calciu. Alte alimente precum soia, varza, morcovii, dovleceii, legumele cu frunze de culoare verde închis, și dovleacul sunt surse suplimentare de calciu.

Dieta zilnică ar trebui să includă alimente bogate în vitamina A ( fructe și legume de culoare închisă,ulei), alimente bogate în vitamina C (multe fructe, legume și cartofi) , alimente bogate în vitamine B, inclusiv riboflavina (ficat, ou, produse lactate, legume cu frunze verzi), vitamina B6 (carne de pasare, pește, banane, legume cu frunze verzi, cartofi, alune) și folat (leguminoase, legume cu frunze verzi, suc de portocale).

Asigurați diete cu conținut adecvat de grăsimi. Dacă alimentele de origine animală nu sunt consumate în mod regulat, sunt necesare 10-20 g de grăsimi sau uleiuri adăugate. Dacă se consumă alimente de origine animală, pot fi necesare până la 5 g de grăsimi sau uleiuri suplimentare.

Consumul de cereale (orez, mei, grau, porumb, tapioca, hrisca)

Adesea mamicile sunt tentate sa le ofere bebelusilor, in primele etape ale diversificarii, cereale. Acestea se pot da bebelusului incepand cu debutul diversificarii (orz, ovaz, orez), pot fi servite in apa, lapte sau in piureul de fructe. Din pacate, cerealele sunt foarte sarace in fier, zinc si calciu si de asemenea blocheaza absorbtia fierului din alimentele care il contin. Asta inseamna ca, pentru a constitui o buna sursa de nutrienti, aceste alimente de baza trebuie asociate cu alte ingrediente, ideal fiind  sa fie preparate cu o catitate mica de lichid , astfel incat sa fie consumate cu lingurita.

Boabele si semintele (mazarea, fasolea, semintele de chia, floarea soarelui, susan, dar si uleiurile extrase din acestea)

Foarte bogate in proteine, toate aceste alimente includ o serie de substante, denumite anti-nutrienti, care impiedica absorbtia elementelor necesare pentru o crestere sanatoasa. Fierberea reuseste sa distruga majoritatea acestor anti-nutrienti, insa ramane in continuare o categorie de compusi care impiedica absorbtia fierului; pentru a-i elimina, e bine sa lasi boabele la inmuiat peste noapte, si sa arunci apa respectiva, gatindu-le cu apa curata.

Glutenul este indicat sa fie introdus de la varsta de 6 luni, dar nu mai tarziu de 7 luni pentru a preveni riscul de aparitie a   bolii celiace

Legumele

Legumele intra in alimentatia copilului de la 4-6 luni. Pot fi servite zilnic, in cantitati nelimitate, preferabil la masa de pranz si fara sare. Cel mai bine este sa incepi servirea lor direct piure, crescand treptat granulatia pe masura ce bebe da semne ca este pregatit.Poti adauga in piureul de legume ulei de masline, unt ,bors natural, lamaie. Piureul de legume il poti depozita in borcanele la frigider pentru apoximativ 48 de ore.

Se recomanda inceperea cu legume tinand cont de sezonul in care ne aflam si nu dupa o ordine prestabilita (dovleac, cartofi dulci, fasole verde , morcov, dovlecel, mazare, zucchini, telina, patrunjel, pastarnac,  ceapa, praz,  ardei gras, cartofi albi, broccoli, conopida, rosii, porumb, spanac, varza, sfecla rosie, vinete , castraveti)

Fructe (mar, para, gutuie, mango, caise, piersici, nectarine, visine, cirese, prune, pepene, banana, citrice, fructe de padure, avocado)

Fructele trebuie sa fie de sezon, foarte bine spalate inainte de preparare. Cel mai important lucru pe care trebuie sa il amintim este ca se recomanda administrarea fructului crud , ca atare, cu pulpa, nu sub forma de suc. Din pacate, sucul este o buna sursa de glucide, insa sunt calorii goale caci fibrele care faciliteaza absorbtia celorlalti nutrienti sunt eliminate din sucuri. Se pot amesteca cu cereale, branza de vaci sau iaurt.

Alimente de origine animala (carne, lactate, oua, peste, fructe de mare)

Carnea poate fi introdusa in alimentatia copilului inca de la 6 luni si trebuie servita cel putin 5 zile pe saptamana combinata sau nu cu legume, o cantitate de aproximativ 30-50 g. Este de preferat sa firbem carnea separat.

Carnea (gaina, curcan, vita, porc si oaie dupa 10-12 luni) si organele sunt o sursa foarte buna de fier si zinc, elemente foarte usor absorbabile in organism.

Fierul, vitamina A si acidul folic sunt in mod normal depozitate in ficat, deci consumul, chiar si a unei cantitati mici din acest organ, reprezinta o buna sursa, care trebuie valorificata.

Galbenusul de ou este bogat in vitamina A si in fier, dar din pacate fierul din aceasta sursa este greu de absorbit.

Laptele ofera cantitati insemnate de calciu si de vitamina A, cu conditia sa fie integral, caci compusul se regaseste in grasime.

Branza de vaci poate fi introdusa in alimentatia copilului in fiecare zi Poate fi servita in fructe, in legume sau cu mamaliga.

Reteta branza de vaci (pentru o zi): se fierb 250 ml de lapte, se adauga 2 tablete de calciu lactic pisate(daca se impune supliment de calciu) sau jumatate de lingurita de zeama de lamaie, se mai da un clocot, se strecoara. Se recomanda prepararea ei din lapte organic.

Iaurtul poate fi introdus in alimentatia copilului in fiecare zi, cantitati nelimitate in timp. Alege iaurturi naturale, fara fructe , preparate in casa sau din comert.

Pestele poate fi introdus in alimentatia copilului de la varsta de la 6-8 luni la masa de legume. Indicat este pestele alb, fara oase: salau, cod, merluciu, dorada, biban de mare.

Gustarile potrivite

            Bebelusii si copiii au nevoie si de gustari, strecurate printre mesele principale, fie ca este vorba despre un fruct (banana, avocado, mango) sau iaurt, budinci facute din lapte, paine cu unt, biscuiti de casa  sunt bune exemple de gustari nutritive si sanatoase.

 Consumul de lichide

Odata cu inceputul diversificarii, beblusul va avea nevoie si de un aport sporit de lichide, in special apa, oferita intre mese, nu in timpul mesei. Apa consumata trebuie sa fie din sursa sigura, imbuteliata sau apa fiarta sau filtrata. Este contraindicat consumul apei din izvoare si fantani, caci aceasta are in general un continut foarte ridicat de nitriti, care pot cauza probleme serioase.

Evitați să oferiti băuturi cu valoare nutritivă scăzută, cum ar fi ceai, cafea și băuturi răcoritoare zaharoase. Ceaiul reduce absorbtia fierului, prin urmare ar fi bine sa il oferi  la o distanta de minim 2 ore inainte sau dupa masa.

 In general, copiii care nu sunt alaptati au un necesar de apa ceva mai mare, de cel puțin 400-600 mL / zi de lichide în plus .

Alimente interzise sub 1 an  

Mierea conține bacterii care pot produce toxine în intestinele unui bebeluș, ceea ce duce la botulism infantil, care este o boală foarte gravă. Nu-i oferi copilului tău miere până când nu va împlini 2 ani. Mierea este un zahăr, astfel că evitarea acesteia va ajuta și la prevenirea cariilor dentare.

Oua crude sau alimente ce le contin(maioneza)

Peste crud, fructe de mare

Sare si zahar

Lapte de vaca, soia, orez  administrat ca masa de baza

Bauturi carbogazoase


Comentarii