Activitati pentru copii cu ADHD

Articol redactat si revizuit medical de Doctor Cristina Caliman


1. Ce este ADHD?


 ADHD este o problema reală  de sănătate, care afectează  într-o măsură mai mică sau mai mare, între  2 si 5% dintre copii.

 Termenul de ADHD provine din prescurtarea acestui diagnostic în limba engleză (Attention Deficit and Hyperactivity Disorder).

 ADHD (sau tulburarea de atenție și hiperactivitate) este o patologie caracterizată prin tulburări de atenție și concentrare, agitație (hiperactivitate) și impulsivitate.

 În literatura medicală se disting trei subtipuri ale acestei tulburări:

  1. ADHD cu pondere mai mare a componentei de inatenție (acești copii sunt apatici, lenți în  reacții și parcă "visează cu ochii deschiși");
  2. ADHD în care predomină componentele de hiperactivitate / impulsivitate ( copiii sunt extrem de activi, predomină comportamentele agresive, există o rată mare a abandonului şcolar şi a absenteismului);

III. ADHD combinat (fiind prezente atât elemente de inatenţie, cât şi de impulsivitate / hiperactivitate).


2. Activități pentru copiii cu deficit de atenție:


Deoarece acești copii necesită o atenție specială, vă sugerăm câteva activități ce pot fi realizate împreună cu ei:


*Activitățile ce implică mișcarea fizică sunt extrem de utile deoarece îl ajută pe copil să se coordoneze și să se sincronizeze antrenând abilitățile motorii dar și memoria, atenția și capacitatea de concentrare. 

Spre exemplu activitatea în care copilul imită mișcările de dans dintr-un videoclip îl încurajează să fie atent la mișcări pentru a le putea copia la rândul său.

Este o activitate ce îi permite să își consume energia antrenându-și în același timp atenția și distrându-se.


*Activități de comunicare a emoțiilor:

În cadrul acestui tip de activități  antrenăm copilul să dea un nume emoțiilor sale și să discute despre ele în loc să le exprime fizic.

Dialogul și ascultarea activă îi arată că este auzit și înțeles, dar îl și pregătesc să ofere asta la rândul lui celor din jur.


*Activități care au rolul de a transmite învățăminte și povețe despre diverse emoții, despre cum să se organizeze sau cum să îi înțeleagă pe ceilalți.

Se pot folosi cartonașe cu diverse imagini, iar copilul trebuie să  identifice emoția, să  o descrie, să  identifice contextul și să  vorbească despre concluziile ce trebuie trase de acolo.


*Activități de antrenare a atenției și concentrării:

Îi creionăm cercuri sau achiziționăm o carte cu cercuri de colorat și îi cerem să le coloreze.

Se începe cu cercuri mici, apoi se colorează cercuri din ce în ce mai mari, astfel încât durata timpului de concentrare să crească. 

Pentru a extinde timpul de concentrare și a-i antrena atenția putem înlocui cercurile și cu alte forme, din ce în ce mai complexe.

O altă activitate care antrenează în special concentrarea este aceea în cadrul căreia cerem copilului să numere de la 100 înapoi (până la 1) din 5 în 5.

3. Jocuri terapeutice pentru copiii cu ADHD pe care le poți realiza acasă:


Pe lângă diversele activități pentru copiii cu ADHD, există și o multitudine de jocuri în care aceștia pot fi antrenați. 

Jocuri terapeutice pentru copiii cu ADHD pot fi jucate inclusiv acasă, în sânul familiei, ele aducând un plus de beneficiu prin faptul că apropie emoțional copilul de părinții și frații săi. 


Iată câteva sugestii în acest sens:


*Jocul cu diverse obiecte

Luăm câteva obiecte pe care le așezăm pe podea sau pe o tavă. 

Lăsăm copilul să le studieze timp de aproximativ 30 de secunde, apoi le acoperim și îi cerem să le denumească.

O altă variantă a jocului este să descoperim unul dintre obiecte și să îi cerem să indice care sunt obiectele ce au rămas acoperite. 

Acest joc antrenează capacitatea de concentrare și memoria de scurtă durată.


*Jocurile "cu scop":

Sunt acele jocuri în care copilul trebuie să își aștepte rândul, trebuie să asculte și să urmeze instrucțiuni, să își dezvolte rezistența la frustrare și, atunci când nu reușește, să nu renunțe imediat ci să încerce de mai multe ori sau chiar să ceară ajutorul la nevoie.


*Jocul "de-a prinselea"

Copilul aleargă și noi trebuie să îl pridem.

Dacă reușim să îl atingem, el trebuie "să înghețe", adică să rămână nemișcat timp de 10 secunde. După ce trec cele 10 secunde, are voie să fugă din nou.

Acest joc antrenează autocontrolul și, în plus, este foarte distractiv.


*Jocul cutiei cu surprize 

Într-o cutie sau sacoșa așezăm obiecte de forme și texturi diferite, cât mai diverse și interesante.Copilul are voie să le pipăie dar nu să le și vadă. Va trebui să le recunoască doar bazându-se pe simțul tactil.


*Jocul de identificare a "intrusului"

Se bazează pe imagini în care anumite piese sau elemente nu se potrivesc categoriei respective (exemplu o imagine a unei ferme de animale în care  apare și un avion).

Cerem copilului să ne indice "intrusul", adică elementul care face notă discordantă.

Acest joc încurajează atenția și capacitatea de analiză.


*Jocul de identificare a diferențelor 

Arătăm copilului două imagini ce la prima vedere par identice dar care în realitate prezintă mici diferențe și solicităm copilul să identifice aceste diferențe. 

Imaginile trebuie să fie cât mai interesante și să facă parte din sfera sa de interes.

Copilul trebuie să fie încurajat și antrenat în acest joc, astfel încât să îl perceapă ca fiind distractiv.

Acest joc încurajează copilul să fie atent, să gândească, să compare și să noteze diferențele observate.


*Jocuri ce implică asamblarea unui puzzle, rezolvarea unui labirint sau (dacă e mai mare și are bagajul lingvistic necesar) a unui rebus ori a cuvintelor încrucișate.

Atunci când folosim tema labirintului, putem cere copilului să ajungă din punctul X în punctul Y unind aceste două puncte cu ajutorul unui creion pe care să nu îl lase jos sau să privească în altă parte până nu îndeplinește sarcină. 

Acest tip de jocuri este foarte util pentru a dezvolta capacitatea de concentrare, atenția, răbdarea.

Asamblarea de puzzle dezvoltă foarte mult și capacitatea de a privi o imagine în ansamblu concentrându-se în același timp la detalii.

Toate aceste jocuri și activități îl încurajează să rămână într-un loc și să își focalizeze atenția asupra a ceea ce face.


4. Modul de lucru al unui specialist cu un copil diagnosticat cu ADHD:


Simptomele caracteristice tulburării de atenţie şi hiperactivitate, precum şi cele ale tulburării de conduită sunt motive frecvente pentru care se solicită asistenţă de specialitate. 

Copiii şi adolescenţii care fac parte din aceste categorii creează probleme în mediile în care îşi desfăşoară activitatea şi în societate în general, exercitând o influenţă negativă asupra celor de vârsta lor în ce priveşte comportamentele antisociale, absenteismul şi abandonul şcolar. 

Înţelegerea cauzelor, modului de manifestare şi a posibilelor modalităţi de prevenţie şi intervenţie în aceste tulburări sunt esenţiale pentru reducerea riscurilor asociate cu acestea. 

Rolul specialistului este de a depista tulburările menţionate (inclusiv prezenţa unor comorbidităţi între acestea sau cu alte tulburări – ex. depresia) şi de a face un plan de abordare cât mai corectă și adaptată, ținând cont de caracteristicile fiecărui caz în parte.


Abordarea terapeutică a cazurilor de ADHD se desfășoară pe mai multe planuri, adesea acestea fiind folosite împreună:


*intervenția asupra copilului afectat de ADHD;

*intervenţia asupra părinților, care trebuie instruiți cum să se comporte și să acționeze în diferite circumstanțe astfel încât să exercite un efect benefic asupra copilului cu ADHD;

*susținera psihologică a părinților care pot întâmpina dificultăți în acceptarea și managerierea pe plan familial al acestui diagnostic;

* educarea profesorilor în ceea ce priveşte natura tulburării şi modul în care pot aborda copilul / adolescentul pentru a se ameliora simptomatologia și a reduce impactul negativ al manifestărilor copilului  asupra colegilor săi;

*atunci când situația o impune, administrarea de tratament medicamentos (se face doar la recomandarea medicului specializat în Psihiatrie Infantilă).Tratamentul medicamentos

în ADHD este recomandat a fi constituit din medicaţie stimulantă. Pe scurtă durată, medicaţia stimulantă (ex. cu Ritalin) are efecte pozitive în 70 – 85% din cazuri. Se pot observa în acest sens ameliorări în ceea ce priveşte simptomele de inatenţie, impulsivitate, precum şi creşterea performanţelor şcolare, îmbunătăţirea relaţiilor şi atenuarea comportamentelor agresive.

Efectele în urma administrării medicației stimulante apar mai ales în sensul atenuării comportamentelor negative, neinfluenţând considerabil ocurenţa comportamentelor prosociale.

Cu toate că un consilier nu este implicat în decizia legată de tratament, acesta poate monitoriza efectele medicaţiei prescrise de medic deoarece vine în contact mai mult și mai des cu pacientul decât medicul prescriptor.


Medicația are efect mult mai bun atunci când este administrată în paralel cu aplicarea unor metode nefarmacologice, după cum menționam și anterior: training-ul părinților (pentru a ști  cum să intervină atunci când copilul manifestă tulburări de conduită), consilierea familială, ședințe de consiliere realizate cu copilul pentru învăţarea unor abilităţi sociale – rezolvarea conflictelor, rezolvarea unor probleme, controlul mâniei, însuşirea unor abilităţi de comunicare etc.

modularea și ameliorarea prin psihoterapie a modificărior cognitiv – comportamentale de care acesta dă dovadă, utilizarea unor modalităţi eficiente de management al clasei şi organizare a instrucţiei școlare, focalizarea pe activități specifice copiilor cu ADHD.


5. Deficitul de atenție (ADD) versus ADHD


ADD este un termen mai vechi pentru ceea ce acum este cunoscut ca subtipul de ADHD cu deficit de atenție. 

Deși multe persoane cred că ADHD este totuna cu ADD, cele două noțiuni nu sunt sinonime.

Diferența dintre tulburarea de deficit de atenție (ADD) și ADHD este dată în special de faptul că prima nu implică mișcare constantă, agitație,  hiperactivitate.

 Confuzia datează din 1994 când medicii au decis că toate formele de atenție asociate sau nu cu hiperactivitate și impulsivitate să poarte denumirea de ADHD, iar această decizie s-a aplicat inclusiv cazurilor când impulsivitatea și hiperactivitatea nu sunt prezente.

Cu toate acestea, unii oameni continuă să folosească termenul ADD ca o modalitate de a indica faptul că afecțiunea nu include hiperactivitatea ca simptom.

Copiii cu subtipurile hiperactiv/impulsivi și cel combinat au tendința a întreprinde acțiuni care perturbă orele de curs la școală sau activitățile altor copii. 

Copiii cu ADHD subtipul cu deficit de atenție  nu sunt, în general, perturbatori ai orelor de curs. 

Mulți dintre ei stau la locul lor, în bancă, dar problema lor este că nu se pot concentra la ceea ce li se predă sau asupra unei activități pe care trebuie să o realizeze.

Ei sunt afectați de lipsa de concentrare și atenție diferit, fiecare caz având particularitățile sale.

Chiar dacă acești copii nu sunt un factor perturbator al celor din jur așa cum sunt cei afectați de celelalte două subtipuri de ADHD, ei au totuși o problemă medicală importantă, ce nu trebuie neglijată iar atunci când dorim să îi antrenăm în diverse activități trebuie să știm cum să le adaptăm încât să le transformăm în activități pentru copii cu deficit de atenție care să se plieze pe nevoile lor.


6. Simptome pe care să le recunoști la un copil cu ADHD:


O întrebare frecventă pe care ne-o punem mulți dintre noi atunci când devenim părinți și micuțul nostru e mai buclucaș  este "poate avea ADHD copilul meu sau sunt doar manifestări specifice vârstei?".

Iată câteva noțiuni utile lămurirea acestei dileme:


Copiii cu ADHD prezintă mai multe simptome ce duc la recunoașterea acestei patologii.

Aceste simptome sunt generate pe de o parte de incapacitatea copilului de a se concentra, iar pe de altă parte de tendința sa la impulsivitate și de faptul că acești copii sunt hiperactivi.

Astfel, incapacitatea lor de a-și focaliza eficient atenția determină dificultăți în organizare și în realizarea diferitelor sarcini și activități, probleme în a se concentra asupra detaliilor, evitarea sarcinilor ce presupun atenție și efort mental.

Adesea,ei dau impresia că nu ascultă când li se vorbește și că   stimuli externi chiar minimali îi distrag.

Își pierd frecvent diverse obiecte, uită deseori aspecte legate de activitățile cotidiene, iar sarcini și activități banale pentru alți copii de vârsta lor devin pentru ei greu sau chiar imposibil de îndeplinit.

Pentru că suferă de impulsivitate, ei intervin inadecvat sau uneori întrerup activitățile altora.

Dacă sunt implicați în jocuri sau activități de echipă nu reușesc să se coordoneze cu ceilalți coechipieri: își părăsesc locul în mod necorespunzător, nu își așteaptă rândul, aleargă inadecvat, fac gesturi haotice.

Este dificil de inițiat activități pentru copiii cu ADHD care să implice ordine și liniște, deoarece aceștia par în permanență "motorizați", vorbesc tare, excesiv și răspund înainte ca interlocutorul să termine întrebarea. 

La școală nu reușesc să stea în mod disciplinat în bancă la ore, se joacă cu mâinile sau picioarele, se agită pe scaun și uneori chiar își părăsesc locul în timpul orei de curs.

Hiperactivitatea lor dă impresia că sunt mereu "pe fugă", grăbiți și nerăbdători.

Este necesar să facem diferența între un copil care este doar mai energic sau mai visător  și unul afectat de ADHD,  deoarece această patologie generează  mari dificultăți de integrare în mediul școlar și social și o adevărată provocare pentru părinți și anturaj, iar ajutorul medical și psihologic specializat este absolut necesar deoarece în lipsa lui copilul este expus la un eșec social și școlar.


Comentarii

Articole similare

Activitati pentru copii cu ADHD
Activitati pentru copii cu ADHD
Articol redactat si revizuit medical de Doctor Cristina Caliman 1. Ce este ADHD? ADHD este o problema reală de sănătate, care afectează într-o măsură mai mică sau mai mare, între ...
Bagajul pentru maternitate
Bagajul pentru maternitate
Iată că a venit momentul mult așteptat de majoritatea viitoarelor mămici – aducerea pe lume a micuților dumneavoastră; pregătirea bagajului pentru maternitate este un eveniment emoționant și...
De ce transpiră bebelușii?
De ce transpiră bebelușii?
Mai ales dacă ești mamă pentru prima dată în viață în mod sigur ai foarte multe întrebări despre bebelușul tău, mai ales că intervin unele situații cu care nu te-ai confruntat niciodată. Una dintre...
Cati ml de lapte mananca un bebelus?
Cati ml de lapte mananca un bebelus?
Articol redactat si revizuit medical de Doctor Cristina Caliman. 1. Cât de des mănâncă nou-născuții? Una dintre primele întrebări pe care și le pun proaspetele mămici este cea...